Hortensia paniculata "Pinky Winky" / Hydrangea paniculata "Pinky Winky"/

            Hydrangea (Hortensie) este o familie ce include, printre altele, cateva varietati de tufe sau specii cataratoare numite de asemenea hortensii care, alaturi  de trandafiri si garoafe sunt plantele cele mai cunoascute si comercializate din lume. Acest lucru se datoreaza floiajului deosebit, florilor ce tin foarte mult si usurintei cultivarii. Exista o singura conditie necesara pentru a obtine o hortensie frumoasa: multa apa. Toate expunerile sunt potrivite dar, in regiunile foarte calduroase din centrul si sudul Romaniei, plantarea sa in plin soare nu este recomandabila. In contradictie, asezarea in plin soare da cele mai bune rezultate acolo unde exista o concentratie mare de umiditate in aer. Doar in reginile foarte reci din nordul tarii este recomandata protejarea in timpul iernii. Atat timp cat solul este foarte compact, prea calcaros sau nu este bine drenat, este de evitat plantarea. Toate tipurile de hortensii se dezvolta foarte bine tinute in ghivece.

Hydrangea paniculata, cunoscută sub numele de hortensia cu panicule, este un arbust ornamental deosebit de popular datorită inflorescențelor sale mari, conice, și capacității sale de a înflori abundent chiar și în condiții mai dificile. Această specie de hortensie este originară din Asia de Est și este adesea folosită în grădini și peisagistică pentru aspectul său decorativ și ușurința în îngrijire.

Caracteristici principale:

- Inflorescențe: Hortensia cu panicule produce inflorescențe mari, conice, formate din sute de flori mici, sterile și fertile. Florile sterile, mai mari, sunt cele care conferă un aspect spectaculos arbustului. Acestea apar inițial într-o culoare alb-verzuie, dar pe măsură ce se maturizează, își schimbă culoarea în nuanțe de roz, mov sau chiar roșu în funcție de varietate și de sol. Inflorescențele pot atinge lungimi de 15-30 cm, oferind un impact vizual impresionant.

- Frunziș: Frunzele sunt de culoare verde intens, cu o formă eliptică sau ovală, dispuse opus pe tulpină. În toamnă, frunzele pot căpăta o nuanță galbenă, oferind un alt punct de interes sezonier.

- Tulpini: Tulpinile sunt lemnoase și rezistente, ceea ce le permite să susțină inflorescențele mari fără a se apleca sub greutatea lor. Spre deosebire de alte specii de hortensii, Hydrangea paniculata înflorește pe lemnul nou, ceea ce face ca tăierile de primăvară să fie o parte importantă a întreținerii.

- Dimensiuni: Această hortensie poate ajunge la înălțimi de 1,5-3 metri și o lățime similară, în funcție de varietate și condițiile de creștere. Există și varietăți mai compacte, care se potrivesc grădinilor mici sau plantărilor de ghivece.

- Îngrijire și condiții de creștere:
  - Sol: Hydrangea paniculata preferă soluri fertile, bine drenate și ușor acide. Totuși, este destul de tolerantă la tipurile de sol și poate crește și în soluri argiloase sau nisipoase, dacă sunt bine întreținute.
  - Lumină: Se dezvoltă cel mai bine în soare parțial, dar poate tolera soarele direct în climatele mai răcoroase sau dacă este udată corespunzător. În zonele foarte calde, preferă umbra de după-amiază.
  - Udare: Necesită udare regulată, în special în perioada de înflorire și în perioadele secetoase. Mulcirea la baza plantei ajută la menținerea umidității și la răcirea solului.
  - Tăiere: Pentru a stimula o înflorire bogată, se recomandă tunderea tulpinilor la începutul primăverii, deoarece florile apar pe lemnul nou.

- Rezistență: Este una dintre cele mai rezistente specii de hortensii, suportând temperaturi mai scăzute și fiind mai tolerantă la condiții de mediu dificile. Este, de asemenea, mai puțin sensibilă la atacul dăunătorilor comparativ cu alte tipuri de hortensii.

Utilizare în peisagistică:
- Arbust solitar: Hydrangea paniculata este perfectă ca plantă de accent într-o grădină, unde poate să atragă atenția prin dimensiunea și frumusețea inflorescențelor sale.
- Garduri vii și borduri: Datorită formei sale compacte și a densității frunzișului, poate fi utilizată pentru garduri vii decorative.
- Grupuri de plante: Poate fi combinată cu alte plante perene sau arbuști pentru a crea o grădină variată și interesantă pe tot parcursul anului.
- Floristică: Inflorescențele sale sunt excelente pentru flori tăiate, atât proaspete, cât și uscate.

Hydrangea paniculata are numeroase soiuri populare, fiecare apreciată pentru culorile unice ale inflorescențelor și forma de creștere. Iată câteva dintre cele mai cunoscute și îndrăgite soiuri de Hydrangea paniculata:

Hydrangea paniculata 'Pinky Winky'
   - Descriere: Un soi bicolor impresionant, 'Pinky Winky' prezintă inflorescențe mari albe, care treptat se transformă într-un roz intens. Florile își păstrează aceste două culori simultan, oferind un efect vizual dramatic.
   - Dimensiuni: Ajunge la aproximativ 1,5-2 metri înălțime.
   - Utilizare: Perfect pentru grădini de dimensiuni medii, cu un impact vizual puternic.

 Aceste soiuri de Hydrangea paniculata sunt alese nu doar pentru frumusețea lor, ci și pentru ușurința în îngrijire și adaptabilitatea la diverse condiții de mediu, făcându-le ideale pentru grădinile moderne. Hydrangea paniculata este o plantă extrem de versatilă, potrivită pentru grădinari de toate nivelurile, aducând culoare și frumusețe într-o varietate de condiții de grădină.

Inaltime maxima :  1.5 – 2.0 m

Latime maxima : 1.5 – 2.0 m

Zona 6   -23.3°C / -17.8°C (rezistenta temperaturi minime).

Crestere : moderata.

Amplasare : soare, semi-umbra.

Zone de rezistenta pentru plante in Europa :

Temperaturi minime medii anuale in °C*

Zona 1         < -45.5°C

Zona 2   -45.5°C / -40.1°C

Zona 3   -40.0°C / -34.5°C

Zona 4   -34.4°C / -28.9°C

Zona 5   -28.8°C / -23.4°C

Zona 6   -23.3°C / -17.8°C

Zona 7   -17.7°C / -12.3°C

Zona 8   -12.2°C / -6.7°C

Zona 9    -6.6°C / -1.2°C

Zona 10  -1.1°C / +4.4°C

Zona 11     > +4.4°C

* Temperaturile minime  sunt un factor important care determina rezistenta plantelor (abilitatea plantelor de a supravietui in locuri unde pot aparea aceste temperaturi minime).

Acest principiu a fost creat la inceputul anilor 1960 de catre „Department of Agriculture in the United States of America” si apoi a fost adaptat pentru Europa de catre W. Heinz si D. Schreiber.

In baza acestui principiu, Europa a fost impartita in 11 zone.